BLACKPRINT: Domnule Elgsaas, Mjøstårnet este considerat cea mai înaltă clădire din lemn din lume. Cum a luat naștere proiectul și care a fost viziunea dumneavoastră în acest sens?

Øystein Elgsaas: În privința „înălțimii” există, mai întâi, definiții diferite. Dacă luăm în considerare și clădirile hibride, există între timp câteva clădiri ceva mai înalte. Însă, ca structură realizată în întregime din lemn, fără nucleu din beton armat, Mjøstårnet rămâne în continuare cea mai înaltă clădire din lemn la nivel mondial. Proiectul se datorează inițiativei dezvoltatorului imobiliar Arthur Buchardt, șeful AB Invest, care a copilărit el însuși în Brumunddal. Au fost implicate, de asemenea, firma de construcții Hent AS și furnizorul Moelven, ambele specializate în produse din lemn. Împreună s-a născut ideea de a realiza un proiect care să facă vizibilă pe plan internațional performanța construcțiilor moderne din lemn și care să arate că lemnul poate fi folosit economic și în siguranță chiar și la scara unei clădiri înalte.

BLACKPRINT: Care a fost cea mai mare provocare în realizarea proiectului?

Øystein Elgsaas: Întregul demers a fost de la bun început o muncă de pionierat și, în consecință, nu aveam aproape deloc date din experiență pentru un proiect de această amploare. De aceea, nimeni nu putea spune exact cum vor interacționa toate componentele, ce dimensiuni ar trebui să aibă, de exemplu, stâlpii din lemn sau cum am putea asigura în mod fiabil protecția împotriva incendiilor. Drept urmare, a trebuit să depunem multă muncă de cercetare. Decisivă a fost colaborarea strânsă cu toți cei implicați: inginerii, producătorii, firma de construcții și echipa noastră au dezvoltat soluții, le-au verificat și optimizat în mod repetat. În cele din urmă, totul a funcționat foarte bine.

BLACKPRINT: În multe cazuri au fost cu siguranță necesare și compromisuri, nu-i așa?

Øystein Elgsaas: Da, în special stâlpii din lemn au reprezentat o provocare: doream să îi lăsăm vizibili, în timp ce, în același timp, normele de protecție împotriva incendiilor impun măsuri de protecție. Aici a fost nevoie să găsim un echilibru atent. În final, am putut demonstra că stâlpii și grinzile din lemn lamelat încleiat sunt, în comparație cu o construcție realizată exclusiv din CLT, foarte siguri și îndeplinesc toate cerințele. De asemenea, izolarea fonică și instalațiile clădirii ne-au pus în fața unor sarcini complexe. Elementele mari din lemn transmit vibrații, iar instalațiile nu au voie să slăbească elementele portante. De aceea am păstrat totul cât mai simplu posibil, am lucrat pe cât posibil cu detalii standardizate și am mizat puternic pe prefabricare. Acest lucru a scurtat durata construcției și, în același timp, a crescut precizia.

BLACKPRINT: Și ce a fost cu autoritățile? Ați avut sprijin acolo sau colaborarea s-a dovedit mai degrabă dificilă?

Øystein Elgsaas: Autoritățile locale au fost cu adevărat cooperante. Bineînțeles, unele norme de construcție au trebuit adaptate în privința înălțimii clădirii. Și, în multe cazuri, a existat la început și scepticism. Unii spuneau, de exemplu, în glumă, că nu construim cea mai înaltă clădire din lemn, ci cel mai înalt foc de tabără din lume. Or, folosirea lemnului nu este nici pe departe atât de riscantă pe cât se presupune adesea. În final, am putut chiar dovedi că, datorită tuturor măsurilor cuprinzătoare de siguranță, Mjøstårnet se numără printre cele mai sigure clădiri din întreaga Norvegie.

BLACKPRINT: Clădirea reunește sub același acoperiș locuințe, un hotel, un restaurant și spații publice. Cum a influențat acest amestec de funcțiuni proiectarea?

Øystein Elgsaas: Combinarea diferitelor funcțiuni a fost o adevărată provocare. În mod normal, o clădire urmează o tramă structurală clar definită. În acest caz, a trebuit să lucrăm fără un sistem prestabilit, ceea ce a făcut faza de proiectare corespunzător de complexă. Ca punct de plecare am ales apoi un layout clasic de hotel: două camere alăturate, un hol la mijloc. Ulterior am examinat dacă două sau trei camere de hotel pot fi unite într-o locuință și care elemente pot rămâne constante de-a lungul tuturor nivelurilor. Deosebit de pretențioși au fost stâlpii de 1 x 1 metri. Ne-am întrebat dacă aceste elemente vor fi acceptate în mijlocul apartamentului sau dacă va trebui să adaptăm planurile. În mod interesant, tocmai locuințele cu stâlpi vizibili au fost, în final, cele care s-au vândut cel mai repede. Oamenii au apreciat caracterul aparte și prezența tactilă a lemnului.

BLACKPRINT: Și cum a rezultat conceptul fațadei?

Øystein Elgsaas: Concepția fațadei este, în cele din urmă, puternic determinată de structura de rezistență, deoarece elementele diagonale ale construcției din lemn au influențat poziția ferestrelor, accesul pe balcoane și întreaga structură a fațadei. Drept urmare, toate nivelurile au primit o placare din panouri de lemn și elemente asemănătoare lamelelor, care se desfășoară pe corpul clădirii într-un model ritmic, repetitiv.

BLACKPRINT: Cum îmbătrânește fațada clădirii Mjøstårnet acum, după câțiva ani?

Øystein Elgsaas: Fațada a îmbătrânit ceva mai repede decât ne așteptaserăm inițial. La început am discutat dacă fațada ar trebui să fie în mod vizibil din lemn. Pentru investitor era însă decisiv ca, din exterior, să se recunoască imediat că este o clădire din lemn. De aceea am ales un tip de lemn care îmbătrânește bine și am folosit, în plus, șuruburi speciale, astfel încât nimic să nu ruginească. La un moment dat ne-am gândit și să așezăm o fațadă din sticlă în fața fațadei din lemn. Dar, având în vedere variațiile mari de temperatură din Norvegia, de la +30 °C la −30 °C, ar fi apărut multe punți termice, iar acest lucru nu am vrut să-l riscăm. În plus, construcția ar fi devenit considerabil mai scumpă. Astfel, clădirea este într-adevăr ceva mai costisitoare decât o construcție obișnuită, dar în schimb am putut construi mult mai repede, mai curat și mai silențios. Pe măsură ce sistemul se standardizează tot mai mult, costurile vor scădea în continuare pe viitor.

Structura fațadei, din panouri de lemn și elemente asemănătoare lamelelor, se desfășoară pe întregul corp al clădirii într-un model ritmic, repetitiv.

BLACKPRINT: Cât de importantă a fost utilizarea resurselor regionale pentru proiect?

Øystein Elgsaas: Aceasta a jucat un rol important. Ne place să spunem: dacă stai sus, pe platforma de belvedere, poți vedea de unde provine materialul pentru construcție. Cea mai mare parte a lemnului provine direct din regiune. Bineînțeles, a trebuit să importăm și material, de exemplu elemente CLT, deoarece în Norvegia nu existau capacități de producție suficiente pentru necesarul nostru. Pentru structura de rezistență propriu-zisă am folosit însă exclusiv lemn local — unitățile de producție se află la doar aproximativ 15 minute de șantier. Și elementele de fațadă au fost fabricate în imediata apropiere. Întregul lanț de producție a fost extrem de scurt, de la gater și fabrică până la șantier. Acest lucru nu este doar rezonabil din punct de vedere ecologic, ci întărește și regiunea: banii rămân aici, pe plan local, se creează locuri de muncă, iar oamenii se identifică cu proiectul.

BLACKPRINT: În ciuda întregului caracter regional, proiectul a stârnit o mare atenție internațională....

Øystein Elgsaas: Da, proiectul a ajuns la oameni din întreaga lume. Am avut oaspeți din China, care ne-au rugat să colaborăm la un proiect din lemn acolo. Sau arhitecți din Danemarca, care realizează acum o clădire din lemn în Suedia. Drept urmare, sunt foarte recunoscător că am făcut parte din acest proiect. Am fost în Canada, în Danemarca, am făcut schimb de idei cu arhitecți din Zürich, Brazilia, SUA, am vorbit cu jurnaliști și posturi de televiziune. Pe plan internațional am primit aproape mai multă atenție decât în Norvegia.

BLACKPRINT: În paralel cu Mjøstårnet, ați elaborat și planul urbanistic pentru cartierul înconjurător. O clădire de birouri este deja finalizată. Ce mai este prevăzut?

Øystein Elgsaas: Da, noua clădire de birouri stă pe un soclu cu cinci etaje, folosite ca spații de birouri. Ca și la Mjøstårnet, structurile principale sunt din lemn lamelat încleiat, cu un nucleu din lemn masiv, iar fațada preia, de asemenea, conceptul arhitectural al vecinei sale. Scopul clădirii este de a continua ideea și succesul utilizării ample a lemnului ca material de construcție și de a crea o configurație de ansamblu armonioasă a cartierului. Alte clădiri sunt în planificare. În imediata vecinătate am amenajat, în plus, un mic parc public, iar pe malul lacului există între timp un mic port pentru bărci. Pe lângă acestea, am proiectat o clădire culturală în formă de cort. Este gândită ca un centru public și cultural, cu o scenă pentru evenimente. Suntem încrezători că proiectul va fi realizat.

Zona din jurul clădirii Mjøstårnet este transformată treptat, conform planului urbanistic al biroului VOLL Arkitekter, într-un cartier atractiv pentru locuit și muncă. Clădirea de birouri din stânga este deja finalizată.

BLACKPRINT: Mjøstårnet integrează, pe lângă locuințe și funcțiuni publice, și un hotel. Un alt hotel sustenabil l-ați realizat la Trondheim. Cum a luat naștere acest proiect?

Øystein Elgsaas: Da, am proiectat deja mai multe hoteluri și cunoaștem foarte bine procesele. Scandic Hotel Lerkendal din Trondheim se numără printre cele mai eficiente hoteluri din lume din punct de vedere energetic; pe lângă camerele de hotel, reunește și o secțiune de conferințe, precum și trei etaje cu spații de birouri. Abordarea noastră de atunci era orientată în mod special spre eficiența energetică: camerele mici necesită mai puțină energie, în timp ce ferestrele mari cresc pierderile de căldură. De aceea am redus suprafața vitrată la doar zece procente din fațadă, dispusă cu precizie ca într-un joc de Tetris. Astfel, în funcție de anotimp, clădirea produce mai multă energie decât consumă.

BLACKPRINT: La Molde lucrați în prezent la un alt proiect hotelier, care combină construcția existentă cu cea nouă. Ce provocări și oportunități deosebite rezultă din aceasta?

Øystein Elgsaas: Terenul pentru acesta se află chiar pe malul fiordului. De aceea planificăm un parter accesibil publicului, astfel încât nu doar oaspeții hotelului, ci și alți vizitatori să se poată bucura de priveliștea grandioasă. În același timp, verificăm cu atenție care elemente ale structurii existente le putem reutiliza și care materiale vor putea fi folosite din nou pe viitor. Căci, în cele din urmă, lucrurile stau astfel: multe dintre clădirile pe care le vom folosi în următorii 60 de ani există deja astăzi. Adesea este mai sustenabil să continuăm să folosim structurile existente decât să construim complet de la zero.

Pe malul fiordului din Molde, biroul VOLL Arkitekter proiectează Superb Hotel, care îmbină vechiul și noul într-un singur complex.

BLACKPRINT: Toate acestea sunt proiecte foarte diferite. Cum ați descrie astăzi filozofia biroului dumneavoastră și cum a evoluat această atitudine de-a lungul anilor?

Øystein Elgsaas: În ultimii 15 ani, accentul nostru s-a deplasat tot mai mult în direcția sustenabilității. Acum două săptămâni am primit un certificat oficial de mediu, care ne obligă să implementăm consecvent decizii și soluții sustenabile, atât în organizarea biroului, cât și în proiectele noastre. Aceasta include și convingerea investitorilor pentru soluții mai bune sau prezentarea unor alternative care sunt adesea mai eficiente și mai durabile decât intențiile inițiale.

BLACKPRINT: Pe lângă reducerea emisiilor de CO2, un rol tot mai important îl joacă și adaptarea la consecințele schimbărilor climatice. Ce provocări vedeți aici pentru arhitectură?

Øystein Elgsaas: Ca temă centrală văd, înainte de toate, protecția împotriva inundațiilor. La Mjøstårnet a trebuit, de aceea, să luăm în calcul și o inundație o dată la 200 de ani și să planificăm, în plus, un metru de rezervă, în caz că survin evenimente meteorologice extreme. Au fost verificate chiar și scenarii precum o furtună combinată cu un incendiu în turn. Drept urmare, am înălțat puțin întreaga zonă, astfel încât echipele de salvare să poată acționa și în caz de inundație.

BLACKPRINT: Dacă privim provocările tehnice și ecologice, se pune întrebarea: ce rol ar trebui să joace arhitecții pe viitor?

Øystein Elgsaas: Mulți arhitecți se văd pe ei înșiși ca genii creative, care cred că trebuie să știe totul. Dar, bineînțeles, acest lucru nu este adevărat. Suntem un birou mic, cu unsprezece angajați, dintre care opt arhitecți, și nu putem acoperi totul singuri. Sarcini precum proiectarea energetică, circuitele materialelor sau modelele digitale necesită specialiști. Rolul nostru este mai degrabă să stabilim cadrul și să dezvoltăm un concept de ansamblu sustenabil. Pe această bază reunim expertizele și concepem clădiri care conving din punct de vedere arhitectural și care se integrează bine în mediul lor.

BLACKPRINT: Cum vă mențineți dumneavoastră înșivă la curent, având în vedere aceste evoluții rapide?

Øystein Elgsaas: Ne străduim să rămânem la curent. Dar, în profesia noastră, îmbătrânești repede, pentru că totul este în continuă mișcare. De aceea acordăm o mare importanță unui schimb intens cu generația mai tânără. În martie am avut, de exemplu, aici, la Trondheim, o întâlnire cu studenți la arhitectură — un fel de „table talk” despre arhitectură în general. Am participat la aceasta și pentru a afla ce este important pentru generația următoare. La urma urmei, studenții de astăzi sunt cei care vor dezvolta în continuare profesia noastră în viitor.

BLACKPRINT: Domnule Elgsaas, vă mulțumim pentru această discuție!